Teribil de adevarat e faptul ca oricat te-ai da cu capul de pereti, oricate tigari ai fuma, si oricati barbati ai aduce acasa [ceea ce nu e foarte elegant], ramai aceeasi chestie fara forma, fara miros. Acum ca veni vorba de asta, ai fost zaharul tuturor barbatilor care au trecut prin tine. Putin, putin, diabet. Prin urmare, ai fost aruncata pe masa si jucata la table. Interesant e ca, dupa toate astea, cineva inca e in stare sa parieze pe tine. A pariat pe rosu, si a iesit 21. E greu, da. Dimineata e foarte greu.
*E absurd sa crezi ca poti sa uiti asta.
Ce a fost penibil de la inceput, a fost faptul ca ai luat ceva de la fiecare. Bun, prost, turcoaz, cinism. Practic, tot ce a trecut prin tine, a si ramas in tine. Fara suparare, dar esti produsul masturbarii lor intelectuale. Totusi, au scos ceva relativ bun din tine, adica, un fel de saltea pe care te asezi, te culci, si dimineata pleci. Poate te vei intoarce, poate vei gasi o saltea mai mare, si mai scumpa. Adevarul e ca te-ai vandut cam scump. Ai fost indeajuns de egoista incat sa nu iti oferi inocenta primului intrat. Ai mai tinut-o putin, pana l-ai gasit pe cel mai rau dintre toti. Si cum nu aveai sa stii daca e cel mai rau, ai mai avut altii dupa, iar inocenta ta a fost vanduta la a doua intalnire.
*Si e absurd sa crezi ca mai poti manipula pe cineva.
Acum, ai invatat tot ce ai avut de invatat, ai luat tot ce ai putut lua de la oricine. Cum ai de gand sa folosesti cunostintele acumulate prin vinderea sufletului tau celui ce are cel mai putin de a face cu Raul in forma pura, ramane de vazut. Pe cine ai de gand sa arzi pe altarul unei foi de hartie de xerox? Oricum nu conteaza. Oricum nu patesti nimic atata timp cat nu raspunzi la nici o intrebare cu raspunsul adevarat. Nu mintind, desigur, doar disimulezi adevarul ca sa iti fie situatia favorabila. Si invarti lumea pe degete, si te uiti la ei cum se agita pentru tine. Asta faci si tu pana la urma. Te agiti pentru tine, in speranta ca oamenii vor trece peste orice problema, iar tu vei muri de plictiseala.
*Nimic nu e mai absurd decat sa faci abstractie de tot ce ai invatat.
