sâmbătă, 28 mai 2011

Holland Light. Ep. 2

- Seamana putin cu tine, daca stau sa ma gandesc.

- Vaai, draga mea, ce glume teribile faci! Esti o scumpa, mai ales cand gandesti asemenea lucruri despre persoana mea. Minunat, minunat, bravo! Acum, cine, mai exact e copilu'?

- Doamne, erai acolo cand ne-am cunoscut! Il stii doar, ala putin blond, doar putin.

- Draga mea, cunosc multi "putin blonzi", si nu imi place sa port discutii lungi la telefon, decat noaptea. E ora unsprezece!

- Bine, bine, daca insisti. E destul de inalt, pe la 1, 83. Cu aproximatie, zic. Parul nu foarte lung, si...

- Un nume are?

- Desigur ca are un nume! Ce om nu are un nume? Incerc sa mi-l amintesc si iti spun. Pana atunci, cum mai e blonduta ta?

- Foarte bine, foarte bine. Inavata repede, uita si mai repede, si isi aminteste prost. Am plecat degeaba de acasa. Imagineaza-ti, pentru o fetiscana. Mai e si blonduta!

- Da, si eu speram sa aiba ceva mai mult in cap. Asta inseamna ca te intorci acasa? Nu-mi raspunde.

- Nu-ti raspund. Ce sa caut eu acasa? Ce sa caut eu acasa, cu tine? Ce as vrea eu de la tine? Esti teribila, esti groaznica! Te urasc, nu pot sa te sufar.

- Sa inteleg ca iti cam lipseste ceva anume?

- Pai, sa zicem ca da.

- De dimineata o sa gasesti plicul de ceai langa pahar, pe masa. Al doilea pahar, de la stanga la dreapta. Sa nu ma trezesti.

- Desigur. Nu te mai intalnesti cu nimeni maine?

- Decat daca ma trezesc inainte sa pleci tu de acasa.

- Teribil.

- Ne vedem la pranz.


Q era groaznic, oribil. Atat de aranjat, de multe ori mai cochet decat mine. Teribil lucru pentru o femeie. Dar era al meu, si al multor femei, dar in mare, al meu. Mai gaseam din cand in cand cate o prietena care avea o prietena care. Tot asa. Si il trimiteam la ea. Mergea din placere, dar doar daca ii placea. Din fericire, s-a intors intreg de fiecare data, chair daca, uneori, mai venea cu cate-o indigestie. O greata teribila. Fetele astea din orasele mici. O greata teribila.

miercuri, 4 mai 2011

Holland Light. Ep. 1

- Esti draguta tu asa, de fel. Dar... A, nu stiu, ai ceva. Dubios, mma rog, ahm...

Avea un ochi sui. Nu zic ca era deranjant, sau evident. Ii statea doar aiurea. Se uita putin aiurea. Ochiul lui aiurea. Asa se uita.

- Vorbesc serios. Adica, eu te-as lua acasa. Daca mi-ai da voie, desigur. Ca, no, nu pot sa, intelegi tu. Nu, n-as vrea sa fac asta.

- Doar nu te astepti sa te cred?

Bine-nteles ca nu mi-am stapanit chicotitul. De ce as fi facut-o? Oricum, el era nesigur de la inceput, acum avea si motiv sa fie. Si, pana la urma, nu era ca si cum eu as fi vrut asta. El, zic. Nu eu, eu nu aveam talentul de a ma pricopsi cu un barbat de dragul de a ma pricopsi cu un barbat. Mai ales unul asa, din felul astuia. Era tolomac, bleg. Aratos, desigur, altfel n-as fi fost aici, dar simplu in gandire, mecanic in ceea ce facea, parea ca are sa se franga cat de curand. Nu-mi place asta la un barbat. Pare asa, cum sa zic, nu prea barbat. El, barbatul, eu, dezamagita.

- Vrei sa mai mergem pe undeva? ma intreba el sfios.

- Paaai, ia sa vedem unde am putea merge fara sa fim vazuti de oameni care ar crede ca facem altceva decat facem. Nu vreau sa ma vada careva si sa spuna ca iar am iesit pe piata, sa zic asa. Nu, n-as vrea asta. Saracul era deja pierdut. Ii tremura nasul, si scapase mult, foarte mult zahar pe langa ceasca.

- Eu zic sa mai stam putin, as mai bea o cafea. Fara zahar, de data asta.

Cum zambea prostutul! Era asa de ametit, desi n-ai fi spus. Parea chiar dur, masiv, impozant, incat, daca as fi fost poate cu 3 centimetri mai scunda, mi-ar fi fost frica de el. Dar eu am ochi pentru d-astia. Si el nu era decat un tip cu un ochi putin sui, nimic suparator.

- Vrei sa vii pe la mine? Asa, pe la vreo cinci? Sase? Sau mai tarziu, sau maine. Cand vrei. Ne uitam la un film, ce zici?

- Nu as vrea sa..

- Sa deranjezi? Ei da, n-am alta treaba, si, oricum, imi lipseste prezenta unui barbat. Nu asa cum crezi tu, micutule, nu, nimic de genul ala. Doar asa. Zic si eu.

- Sa zicem ca as veni, nu stiu, intr-o marti.

- Nu veni marti, nu ma gasesti acasa.

- Nu, era o idee, adica, ipotetic vorbind, daca as veni intr-o zi oarecare la tine...

- Nu marti.

- O zi oarecare, in afara de marti. Si ne-am uita la un film, ai spus, nu?

- Un film, o sticla de vin, muzica, orice.

- Sa zicem ca un film. Ce film? Adica, nu putem sa ne uitam la ceva romantic...

- Vai, dragul de tine, tu ce crezi ca fac, baietas? Atrag tinerei asa ca tine la mine in casa si ii pun sa se uite la filme siropoase? Recunosc, ar fi o tortura extraordinara pentru unul asa ca tine, dar nu, scumpule, am un anumit nivel sub care nu cobor.

- Niciodata?

- Intrebi cam multe.

- Ma interesezi.

- Asta ar fi ceva nou!

Daca s-ar fi uitat macar doua secunde intregi la mine, si-ar fi dat seama ca nu imi placea sa aud asa ceva din gura unui barbat. Ma simteam ca o bucata de carne, vita, in cel mai bun caz. Niciodata pui. Dar nuu, el era sfios, firav ca o caprioara. Teribila insusire ca barbat. Nu-mi placea deloc. Si continuam sa ma intreb daca merita, si daca merita, de ce merita? Merita, desigur. Nu-mi ieseam din mana cat era Q plecat. Oribila porecla, Q. Desigur, nu asa il cheama. Dar eu ii spun Q. Doar eu ii spun Q.

- Eu as fi crezut ca o doamna ca tine...

- Domnisoara.

- Ehm, o domnisoara ca tine primeste numeroase de astfel, cum sa le zic? Sa le zic complimente, sa le zic avansuri? Ajuta-ma putin.

- Eu, una, le-as spune porcarii. Mari porcarii.

- Dar sunt bine intentionate, iti jur!

- Da, asta te face pe tine mai fetita decat restul barbatilor. Nu mi-o lua in nume de rau, dar barbatii nu sunt galanti decat daca vor ceva. De aceea n-ai sa vezi un barbat purtandu-se frumos cu soacra-sa.

- Iti pot demonstra contrariul. Nu vreau nimic de la tine, cu toate astea, ma oblig singur sa ma port cum ma port. La drept vorbind, nici nu m-as putea purta altfel cu tine. Parca o ceri, parca scrie in manualul de utilizare "A se manevra cu maniere."

Era primul lucru amuzant pe care il spusese toata dimineata. Era teribil de plictisitor baiatul asta. Groaznic. Dar tot nu puteam sa-l las asa. Ma chemase la cafea de ceva vreme, si, in lipsa de inspiratie intr-o seara, i-am promis ca il voi insoti in saptama urmatoare. Nu e bine sa iti incepi ziua cu cineva plictisitor.